Turcia
Peninsula Anatolia (numita si Asia Mica), cuprinzand Turcia moderna, este una din cele mai vechi regiuni din lume locuite continuu datorita pozitiei sale la intersectia Asiei cu Europa. Asezarile neolitice, cum ar fi Çatalhöyük (olarit neolitc), Çayönü (pre-olarit neolitic la olarit neolitic), Nevali Cori (pre-olarit neolitic), Hacilar (olarit neolitic), Göbekli Tepe (pre-olarit neolitic) si Mersin, sunt considerate a fi cele mai vechi din lume. Troya a fost formata in neolitic si s-a continuat pana in epoca de fier. Prin arhivele istoriei, anatolienii au vorbit limbile indo-europene, semitice si kartveliene, precum si multe alte limbi de afiliere incerte.
Primul mare imperiu care a cucerit zona a fost cel Hittites, din secolul 18 pana in secolul 13 I.Hr. Ulterior, Phrygienii si popoarele Indo-Europene, au realizat ascendenta pana cand regatul lor a fost distrus de catre Cimmerieni in secolul 7 I.Hr. Cele mai puternice state succesore ale Phygiei au fost Lydia, Caria si Lycia. Lydienii si Lycienii au vorbit limbi ce aveau la baza limba Indo-Europeana, dar ambele au dobandit elemente din timpul perioadei elenistice si hitite.
Incepand din anul 1200 I.Hr., partea de vest a Anatoliei a fost ocupata de catre Aeoliani si de catre grecii ioniani. Intreaga zona a fost cucerita de Imperiul Persan in timpul secolului 6 si 5 si mai taziu in anul 334 I.Hr. a ajuns sub domintatia lui Alexandru Cel Mare. Anatolia a fost ulterior impartita intr-un numar mic de regate elenistice (incluzand Bithynia, Cappadocia, Pergamum si Pontus), toate au cedat Romei, la mijlocul secolului 1 I.Hr. In 324 Hr., imparatul roman Constantin I a ales ca Byzantium sa fie capitala Imperiului, redenumind-o Noua Roma( mai tarziu Constantinol si dupa Istambul). Dupa caderea Imperiului Roman de Vest, a devenit capitala Imperiului Bizantin (Imperiului Roman de Est).
Casa Seljuk a fost o ramura a turcilor Kinik Oguz, care in secolul 9 s-au domiciliat la periferia lumii musulmane, la nord de Marea Caspica de confederatia Yabghu Khaganate din Oguz. In secolu 10, Seljukii au inceput sa migreze din locurile natale spre regiunile estice ale Anatoliei.
In 1243, armata Seljuka a fost infranta de Mongoli si puterea Imperiului s-a dezintegrat lent.
Imperiul Otoman a interactionat, de-a lungul istoriei sale de 623 de ani, atat cu, culturile de esti cat si cu cele de vest. In secolul 16 si 17, era unul dintre cele mai puternice entitati politice din lume.
Dupa ani de declin, Imperiul Otoman a intrat in primul razboi mondial prin alianta german-otomana, in 1914 si in cele din urma a fost infranta. Dupa razboi, Puterile Aliate au cautat sa dezmembreze statul otoman prin tratatul Sevres.
Ocuparea Istambulului si a Izmirului de catre Puterile Aliate dupa razboiul mondial a determinat infiintarea circulatiei nationale a Turciei. Sub conducerea comandantului Mustafa Kamal Pasha, care s-a distins in timpul bataliei de la Gallipoli, razboiul de independenta al Turciei a fost dus cu scopul de a revoca clauzele tratatului Sevres. In 18 septembrie 1922, armatele ocupante au fost respinse si tara a dat nastere unui nou stat turc. Pe 1 noiembrie, noul parlament fondat a abolit sultanatul. Tratatul de la Laussane din 24 iulie 1923, a dus la recunoasterea internationala a suveranitatii nou formate “Republica Turcia” ca fiind stat succesor al Imperiului Otoman si a fost proclamata oficial pe 29 octombrie 1923, in noua capitala Ankara.
Mustafa Kemal a devenit primul presedinte al republicii si ulterior a introdus multe noi reforme avand ca scop de a fonda o noua republica laica din ramasitele trecutului otoman.
Turcia a aderat la Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) in 1952, devenind un bastion impotriva expansiunii sovietice in Mediteraneeana.
Liberizarea economiei care a inceput in 1980 a schimbat peisajul tarii, cu perioade succesive de crestere si crize.
